luni, 26 septembrie 2011

Scrisoare către liceeni

(ce, numa Chirilă poate?)

Dragi Liceeni. Nu aveţi nici o valoare, din orice punct de vedere. De fapt, să fiu mai clar, din cauză că nu produceţi nimic, părerile despre voi se împart în două categorii:

Pentru oamenii de rînd sunteţi nişte paraziţi agasanţi.

Pentru băieţii deştepţi de la marketing sunteţi o gaură prin care pot intra în buzunarul părinţilor voştri. Uşor de manipulat ca jetul de la pişat, tot ce trebuie ca să vă convingă să faceţi ceva e să pună acel produs în mâna unuia cu care vreţi să semănaţi, fie el Sid Vicious sau Adi Minune. şi voi, ca nişte puleţi proşti ce sunteţi, vă adunaţi în cete standard de oameni care se îmbracă la fel şi spun aceleaşi chestii, ca să le fie mai uşor băieţilor deştepţi să vă eticheteze şi să vă vîndă exact ce se asortează cu personalitatea voastră standardizată.

Cretinul de Chirilă vă spune să citiţi. La’ ca el a citit, şi uite ce prost a ajuns. Decât o carte proastă, mai bine un film bun. Decât o carte bună din care nu înţelegi nimic, mai bine eticheta de la un şampon. Cărţile nu te învaţă nici să gîndeşti, nici să trăieşti. E doar experienţa de viaţă a altcuiva. Pe care poţi să o compari cu a ta şi să tragi o concluzie.

Dar dacă crezi că doar din cărţi poţi înţelege experienţa de viaţă a altcuiva, eşti idiot. Dacă crezi că poţi înţelege experienţa de viaţă a altuia, fără să ai tu ceva experienţă iar eşti idiot. Cititul e doar un mijloc. Unul din multele mijloace de a înţelege de ce respiri. ştiu că tac-tu se uită cu superioritate şi spune că el citea. Citea că nu avea nimic mai interesant de făcut, atât.

şi ne întoarcem la motivul pentru care nu aveţi valoare. Nu aveţi experienţă. Credeţi că aveţi, ba chiar mai mult decât un adult. Vă uitaţi în oglindă şi sunteţi siguri că ştiţi pe unde se pişă găina. Ei bine, nu e aşa. Habar n-aveţi. Peste 5 ani o să ascultaţi altă muzică, o să gândiţi alte lucruri şi o să vorbiţi cu alţi oameni. şi o să vă uitaţi înapoi şi o să spuneţi “băi ce idiot eram acu 5 ani!”. şi tot aşa peste încă 5. şi dacă nu, înseamnă că n-aţi evoluat deloc.

şi mulţi vă credeţi artişti. Scrieţi poezii despre cât de tare sunteţi îndrăgostiţi de X, care ascultă aceeaşi muzică ca şi voi, şi cât de grea e viaţa că nu vă înţelege nimeni. Hai să vă spun de ce nu vă bagă lumea în seamă. Nu că sunteţi aşa de greu de înţeles, ci pentru că vă citesc din prima şi trec mai departe. Aveţi formaţie. Sunteţi muzicieni. Pînă în anul doi de facultate, 9/10 dintre voi o să se lase de cântat. Din ăia rămaşi 9/10 o să ajungă în formaţii de-ălea, de oraş, care cântă pe 2 beri şi îşi scot album la cd-writer-ul de la pentiumu’ lu’ mă-sa.

Nu puteţi să schimbaţi lumea, pentru că nu produceţi nimic. Sunteţi nişte viermi. Mulţi dintre voi o să rămînă toată viaţa viermi. Aşa că nu o mai ardeţi revoluţionar/artistic/intelectual. Staţi jos, ciuliţi urechile şi ştergeţi-vă mucii. Singura voastră şansă e că PUTEţI ajunge oameni peste câţiva ani. Acum sunteţi doar paraziţi. E alegerea voastră dacă vreţi să fiţi nişte paraziţi nederanjanţi sau unii agasanţi, cum e alegerea mea dacă să vă dau o sticlă în cap sau nu când faceţi ciocu’ mare.

Îmi cer scuze că nu-s chirilă, să vă umplu de visuri de glorie ca să mă pupaţi în cur la schimb. şi că îs prea răguşit de la înjurat toată noaptea şi prea puţin îndrăgostit de vocea mea ca să fac variantă audio la prostia asta.