Te rasa mă-tii

S-a umplut Constanta de terase. Nu mai am loc să fut o flegmă fără să nimeresc în cafeaua unui yuppie care citeşte Ziarul Financiar pe trotuarul unui bulevard mare. Nu mai pot să scap o băşină fără să nu-i îndoi parfumul unei ţoampe lăsînd urme groase de ruj pe paiul de la un fresh, care a ieşit să povestească la altă ţoampă cum s-a futut cu un dîrlău aseară la modul romantic. Nu pot să mă scarpin la pulă din mers fără să dărâm cu cotul macbucu unui hipster care verifică pe facebook dacă a fost invitat la vreun „event” cu proiecţii de advărtaizing sau la un brainstorming de supt pula într-un beci cu muzică indie.


Staţi, în pula mea, acasă. Înţeleg terasa. E un loc unde usuci o bere şi o arzi cu prietenii. Da’ nu cînd terasa e în mijlocul drumului şi tu ai ieşit ca gherţoiul, să-ţi vadă lumea hainele în timp ce faci exact ce puteai face la mă-ta pe balcon.

Şi urăsc căcaturile ălea de stropitorele de la umbreluţe. Pe lîngă faptul că tre să ocolesc dârlăi şi ţoampe trântiţi pe scaune ca la mă-sa-n curte în drumul meu normal pe trotuar, tre să suport şi căcaturile ălea care fac fţssss o dată la 40 de secunde. Nu, nu ajută la nimic. Doar fac fţsss. Nu, nu se face mai răcoare cînd fac fţsss. Se face doar mai fţssss. Şi tuflengesc freza. Atât. Muie.

Pe tomis am văzut terase la care e muzica la maxim. House de-ala penal. Acuma lătrăii o să o sugă zicând „coae, nu e house penal, e dnb, dubstep sau plm”. Coae, alea e house. De cîte ori să zic. E acelaşi căcat ca Inna cu fly like a woman. Acelaşi. Căcat. House. Sugeţi pula. Şi de ce pula mea se dă muzica la maxim LA O TERASĂ? Să danseze lumea pe mese? Sau aveţi impresia că vine cineva la audiţie de pisică prinsă în aspirator la o terasă? Dacă vrei să te cocălăreşti pe muzică tare, te duci în club. Terasa e să stai la o masă şi să te auzi cu celelalte persoane de la masă. Nu să te uiţi cu subînţeles în ochii lor.

Singurul efect util e că provocă insomnie la ciorile ce cresc noi şi nemaivăzute boli de piele în magherniţele din centul orasului. Da’ staţi liniştiţi, că se adaptează ei. De terase mai scăpăm. De ăştia nu.